Cornaci/Ciulin de baltă

Nume științific: Trapa natans L. (1753)
Descriere
Plantă acvatică originară din Eurasia. Afost introdusă în Australia şi America de Nord. La noi în ţară este prezentă dar nu este considerată invazivă (ISSG, 2007). Se dezvoltă de cele mai multe ori până la 60 cm adâncime (PFAF, 2000). Preferă lacurile, iazurile, mlaştinile, canalele cu curenţi slabi sau alte sisteme de apă dulce. Nu tolerează apele cu salinitate mai mare de 0,1% (Hummel şi Kiviat, 2004).
Tulpină
Subacvatică, flexibilă, lungă și subțire care poate atinge 3-4 m.
Frunze
Plutitoare, sunt aranjate într-o rozetă, cu frunzele superioare lucioase de până la 5cm lăţime de formă romboidală, triunghiulară sau deltoidă (Hummel şi Kiviat, 2004). Specia produce şi frunze submerse care sunt diferite din punct de vedere morfologic (Bitoni et al., 1996). Frunzele submerse sunt fin divizate şi pot creşte până la 15cm lungime (Mehrhoff et al., 2003). Fiecare tulpină poate produce mai multe rozete de frunze plutitoare.
Flori
Au 4 petale albe mici de 8mm lungime şi 4 sepale verzi.
Perioada de înflorire
Iulie – octombrie
Fruct
Fructul este o nucă cu trei colțuri ascuțite care conțin o singură sămânță care poate rămâne viabilă până la 12 ani. Are 2-3 cm înălţime, 2,5-4 cm lăţime, cu 2-4 coarne spinoase, rigide; pericarpul neted, brun-deschis, după căderea fructului în apă se macerează, lăsând să apară sâmburele, care devine negru.
Înmulțire
Prin semințe. Seminţele iernează pe fundul apei şi germinează în lunile călduroase când produc tulpini care ajung la suprafaţă şi formează rozete; seminţele îşi menţin capacitatea germinativă până la 10 ani.
Impact
În condiţii favorabile poate acoperi 100% din suprafaţa apei împiedicând pătrunderea luminii (Hummel şi Kiviat, 2004), reducerea conţinutului de oxigen în apă (Caraco şi Cole, 2002), condiţii letale pentru unele specii de peşti. Pe de altă parte peştii mai mici pot migra către malurile corpurilor de apă ducând la o supraaglomerare a acestei zone (O’Neill, 2006). Plantă competitivă care înlocuiește speciile natante. Prin gradul ridicat de acoperire reduce conținutul de oxigen din apă și pătrunderea luminii, fenomen care conduce la moartea peștilor. Limitează pescuitul, înotul și alte activități recreative.
Control mecanic
Suprafeţele mari afectate pot fi recoltate mecanic, dar acest lucru va servi drept soluţie pentru o singură perioadă de vegetaţie; din moment ce T.natans poate rezista timp de 10 ani, se impune un control anualpentru cel puţin tot atâta timp pentru creşterea şanselor de eliminare (O’Neill, 2006); pentru suprafeţele mai mici, recoltarea se poate realiza prin îndepărtare manuală; folosirea ultrasunetelor timp de 10 secunde s-a dovedit a fi eficientă, cu o rată de mortalitate de 97,6% (Wu, 2007).
Control biologic
Prin introducerea crapului (Hummel şi Kiviat, 2004) sau a gândacului Galerucella birmanica (Ding et al., 2006).
Control chimic
Folosirea de triclopyr şi 2,4-D, deşi maximul atins a fost de doar 66% (Poovey şi Getsinger, 2007), însă folosirea acestuia în arii naturale protejate nu este recomandată.
Specie protejată prin Directiva Habitate.
Foto credit
Irina Goia
Bibliografie
Bitoni M.B., Cozza R., Wang G., Ruffini-Castiglione M., Mazzuca S., Castiglione S., Sala F., Innocenti A.M., (1996), Nuclear and genomic changes in floating and submerged buds and leaves of heterophyllous waterchestnut (Trapa natans), Physiologia Plantarum, 97(1): 21-27;
Caraco N.F., Cole J.J., (2002), Contrasting impacts of a native and alien macrophyte on dissolved oxygen in a large river, Ecological Applications, 12(5): 1496-1509;
Ding J.Q., Blossey B., Du YuZhou, Zheng FuShan, (2006), Galerucella birmanica (Coleoptera: Chrysomelidae), a promising potential biological control agent of water chestnut, Trapa natans, Biological Control, 36(1): 80-90;
Hummel M., Kiviat E., (2004), Review of world literature on water chestnut with implications for management in North America, Journal of Aquatic Plant Management, 42: 17-28;
ISSG, (2007), Global Invasive Species Database (GISD), Invasive Species Specialist Group of the IUCN Species Survival Commision, http://www.issg.org/;
Mehrhoff L.J., Silander J.A., Leicht S.A., Mosher E.S., Tabak N.M., (2003), Invasive Plant Atlas of New England, Storrs, Connecticut, USA, University of Connecticut;
O’Neill C.R., (2006), Water chestnut (Trapa natans) in the Northeast, NYSG Invasive Species Factsheet Series: 06-1, Brockport, New York: Sea Grant;
PFAF, (2000), Trapa natans.Plant for a Future. Blagdon Cross, Ashwater, Beaworthy, Devon, UK: Plants for a Future, http://www.pfaf.org
Poovey A.G., Getsinger K.D., (2007), Subsurface applications of triclopyr and 2,4-D amine for control of water chestnut (Trapa natans L.), Journal of Aquatic Plant Management, 45: 63-66;
Wu M., (2007), Can ultrasound eradicate water chestnuts?, Ecological Restoration, 25(1): 64-65;