Salcâm pitic, Amorfă
Nume științific: Amorpha fruticosa L.
Descriere
Arbust originar din America de Nord. Fernald (1950) a stabilit că amorfa provine din arealul Ohio, New Jersey, nord-estul și sudul statului Pennsylvania. În Europa fost introdusă în 1724, în Peninsula Balcanică a fost semnalată în 1900 (Petračić, 1938). Colonizează păduri aluviale, ecosisteme și habitate situate în luncile joase ale râurilor (Sava, Dunăre, Drava și Tisa), cauzând amenințări serioase la adresa echilibrului ecologic (Krpan and Benko, 2009).
Tulpină
Poate atinge 5 m înălțime, scoarța lucioasă, gri închis, crengi drepte și frunze dense, căzătoare.
Frunze
Compuse, au între 15-20 cm, cu 11-35 foliole ovale la ambele capete și sunt așezate alternativ. Pe partea superioară sunt verzi iar pe cea inferioară verde pal. Frunzele tinere prezintă perișori fini pe ambele părți.
Flori
Inflorescențe terminale sub formă de ciorchine, cu flori violet-purpuriu și stamine lungi.
Perioada de înflorire
Mai – iunie
Fruct
Teacă verde care devine maro la maturitate. Fiecare teacă conține două semințe.
Înmulțire
Prin semințe.
Impact
Formează comunităţi care înlocuiesc speciile native (ex. salcie, stuf).
Control mecanic
Prin eliminarea plantulelor apărute, tăierea lăstarilor de la bază pentru a nu înflori.
Control biologic
Nu există agenți aprobați.
Control chimic
Foto credit
Jiří Kameníček
http://www.biolib.cz/en/image/id136249/
Bibliografie
Fernald, M.L, 1950, Gray’s Manual of Botany 8th ed. Dioscorides Press, Portland OR.
Krpan, A.P.B. and Benko, M., 2009 Preface, Biological-Ecological and energetic characteristics of Indigo bush (Amorpha fruticosa L.), Scientific Symposium with International participation, March 12th, 2009, Zagreb, Croatia, 4.
Petračić, A, 1938, Amorpha fruticosa L. as new and dangerous weeds in Posavina forests, Journal of Forestry, Zagreb, 623- 626
Pioarca-Ciocanea C.M., Manolache A.S., Anastasiu P., Rozylowicz L., & Manta N. (2020). Fisa descriere si cheie de identificare pentru specia Amorpha fruticosa (Version 1). Zenodo. https://doi.org/10.5281/zenodo.3970219