Nutrie

Nume științific: Myocastor coypus Molina, 1782

Specie de rozătoare originară subregiunii chiliano-patagoneză a Americii de Sud, se regăsește și în Argentina, Bolivia, Brazil, Chile, Paraguay, Uruguay. Specia a fost introdusă în Japonia, SUA (Lessa et al., 2008), Europa, Orientul Mijlociu. În Anglia s-a reușit eradicarea speciei după o campanie care a durat 11 ani.

Identificarea speciei

Rozătoare mare, semi acvatică, are o greutate între 2-4 kg și o lungime între 40-60 cm lungime iar coada între 30-45 cm coada. Masculii adulți pot atinge 7-8 kg. Se aseamănă foarte mult cu un şobolan, cu picioare scurte şi coadă lungă cilindrică. Blana este lucioasă, bogată, rezistentă la apă, de culoare maro spre roșiatic sau chiar maro pe partea dorsală, ceva mai deschisă în zona abdominală, albă pe vârful botului. Prezintă gât scurt, capul este ușor rotunjit cu botul scurt și lat, mustăți albe, ochi mici așezați într-o poziție înaltă și urechi abia vizibile. Cinci degete la picioarele posterioare dintre care patru sunt unite printr-o membrană.

Descrierea habitatului

Se poate adapta la o largă varietate de habitate acvatice de la râuri, lacuri și mlaștini la canale de drenare. Preferă habitatele aflate aproape de un corp de apă, fiind rar observată la mai mult de 100 m depărtare de râuri (Bertolino, 2005). Trăiesc în mod obișnuit în zone cu altitudini joase, dar pot fi întâlnite și la 1200 m altitudine în Munții Anzi. Iernile reci reduc succesul ratei de reproducere influențând dinamica populației.

Biologie 

Este erbivor cu excepţia hrănirii ocazionale cu midii (DAISIE, 2006). Incisivii sunt proeminenţi de o culoare galben-portocaliu (comparativ cu ai şobolanilor care sunt galben-brun) cu urme albe pe bot (Woods et al., 1992; Carter şi Leonard, 2002). Sunt bune înotătoare şi colonizează rapid, fiind capabile să ocupe rapid habitate vacante.

Nutria se poate reproduce pe tot parcursul anului. Vârsta primei nașteri este cuprinsă între 3-8 luni, femelele putând avea în medie 2,7 pui/an. La naștere puii au o lungime medie între 4,5-5,4 cm.

Principalii prădători ai nutriei sunt aligatorii (în America), canidele și felinele mari în Rusia. În Europa nuriile sunt prădate de vulpi, câini și uneori de ereții de stuf. Juvenilii sunt mult mai vulnerabili în fața atacurilor prădătorilor naturali decât adulții.

Impact

Sapă tuneluri prin stuf şi mlaştinile în care trăiesc, erodează malurile râurilor, digurile şi afectează sistemele de irigaţii. Specia este considerată un dăunător pentru culturile agricole (Carter şi Leonard, 2002) de sfeclă de zahăr, porumb, lucernă (Woods et al., 1992). În număr mare, nutria poate consuma atât de multă vegetaţie încât poate tranforma o mlaştină într-un corp de apă deschis. Pot distruge cuibuile şi vâna ouale mai multor păsări acvatice, inclusiv ale unor specii pe cale de dispariţie (ex: Japonia – Dragon fly/ Libelulla angelina şi Deep-bodied bitterling/Acheilognathus longipinnis).

Eradicare și metode de control

În zonele cu ferme agricole trebuie folosite garduri îngropate total sau parțial pentru a preveni săparea de galerii și atacarea culturilor.

Control mecanic

Împuşcarea indivizilor pentru controlul populaţiei atunci când condiţiile de mediu fortează animalul să iasă în câmp deschis; în Anglia, folosirea cuştilor a facut deasemenea parte din programul de eradicare;

Control chimic

În unele ţări precum Franţa şi SUA, se foloseşte momeală cu substanţe toxice; nord americanii folosesc fosfura de zinc pe morcovi sau cartofi dulci.

Photo credit

Norbert Nagel

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6a/Biberratte_-_Nutria_-_coypu_-_Myocastor_coypus_-_ragondin_-_castor_des_marais_-_M%C3%B6nchbruch_-_March_23th_2013_-_07.jpg

Bibliografie

Bertolino S., Perrone A., Gola L., (2005), Effectiveness of coypu control in slamm italian wetlan areas, Wildlife Society Bulletin, 33: 714-720;

Carter J., Leonard B.P., (2002), A review of the literature on the worldwide distribution, spread of, and efforts to eradicate the coypu (Myocastor coypus), Wildlife Society Bulletin, 30(1): 162-175;

DAISIE, (2006), Myocastor coypus. Delivering Alien Invasive Species Inventories for Europe, http://www.europe-aliens.org/

Lessa E., Ojeda R., Bidau C., Emmons L., (2008), Myocastor coypus, in IUCN 2013, IUCN Red List of Threatened Species, Version 2013.1, www.iucnredlist.org

Woods C.A., Contreras L., Willner-Chapman G., Whidden H.P., (1992), Myocastor coypus, Mammalian Species, 398: 1-8;

 

Raportare specie

Dacă ați observat această specie de-a lungul Dunării între Baziaș și barajul de la Porțile de Fier, vă rugăm să raportați prezența folosind formularul de aici. Alternativ, puteți să ne trimiteți un email cu fotografia realizată la adresa rlaurentiu [@] portiledefier [.] ro (legat, ștergeți parantezele drepte). Vă mulțumim!