Scoica asiatică

Nume științific: Corbicula fluminea O. F. Müller, 1774

Este o specie nativă zonelor temperate până la tropicale din sudul Asiei, bazinul Ussuri (Aguirre şi Poss, 1999) estul Mediteranei, Africa, insulelelor din sud-estul Asiei cât și în centrului și estului Australiei. Se crede că a fost introdusă în Statele Unite în 1938 de către emigranții chinezi care au utilizat-o ca aliment sau introdusă odată cu importul de stridii din Asia. Mecanismul de dispersie în America de Nord este necunoscut. Prezența ei a fost raportată în 38 de state ale SUA şi în Districtul Columbia (Foster et al., 2000).

Identificarea speciei

Este o specie de moluscă de apă dulce care are de obicei mai puţin de 25 mm lungime, dar pot atinge chiar şi 50-65 mm lungime (Aguirre şi Poss, 1999), cu valve ovoide sau triunghiulare, de culoare deschisă pe partea exterioară (galben-verzui spre maroniu) cu striuri concentrice de creștere. Pe partea interioară are culoarea alb spre albăstrui sau violet. Posedă capacitatea de colectare a hranei din sedimente cu ajutorul piciorului extensibil (Minchin, 2008). Specia se întâlnește frecvent ca depunere de materiale organice în centralele hidroelectrice și nucleare pe conducte sau pe pereții bazinelor de stocare a apei. Odată instalate, pot înfunda conductele de condensare, conducte pentru transportul apei,  echipamentele de intervenție ale pompierilor etc., cauzând probleme economice prin reducerea eficienței de generare a energiei. Apele calde care curg prin conductele centralelor electrice reprezintă mediul propice pentru menținerea la valoare constantă a populațiilor de scoică asiatică.

Descrierea habitatului 

Scoica asiatică preferă lacurile sau cursurile de apă curgatoare deoarece necesită un nivel ridicat de oxigen dizolvat şi este intolerantă la diversele forme de poluare. Poate fi întâlnită sub bolovanii mari și în nămolul moale al lacurilor adânci. Scoica asiatică se dezvoltă bine în ape cu viteză rapidă de curgere deoarece curenții îi oferă o sursă constantă de hrană. Pot tolera o salinitate de până la 13 ppt pentru scurte perioade (Aguirre şi Poss, 1999) şi temperaturi cuprinse între 2-30ºC sau 86 grade Fahrenheit (Balcom, 1994).

Reproducere și ciclu de viață 

Este hermafrodită, prezintă ambele sexe pe același individ. Se crede că scoica asiatică se auto-fertilizează, permițând o rapidă regenerare a coloniei atunci când populația acesteia este scăzută. Ouăle fecundate sunt păstrate în corpul părintelui până la ecozarea juvenililor (aproximativ 4-5 zile). Dintr-un singur părinte pot fi eliberați un număr ridicat de juvenili într-o singură zi (320-387 indivizi/zi) (PNNL, 2003). Ratele de reproducere sunt mai mari toamna (Aguirre şi Poss, 1999). Juvenilii scoicilor asiatice sunt unici în comparație cu juvenilii scoicilor native deoarece ei nu necesită o gazdă și pot înota singuri. Se atașează de substrat când dimensiunea cochiliilor atinge 1,0-1,5 mm lungime. Au o creștere variabilă dar rapidă în primul an de viață, cu juvenili care ating dimensiuni între 10 și 30 mm lungime. Variațiile observare în rata de creștere a juvenililor se datorează temperaturii, conținutului scăzut de minerale, existența hranei și prezența substanțelor toxice. Ajunge la maturitate când cochilia atinge mai mult de 10 mm lungime. S-a constatat că indivizi eclozați în primăvară se pot reproduce toamna. Durata maximă de viaţă este de 7 ani dar aceasta variază în funcţie de habitat (Aguirre şi Poss, 1999), cu o durata medie de 2-4 ani (PNNL, 2003).

Impact

Provoacă daune la conductele folosite de diverse industrii (Foster et al., 2013) și concurează cu alte scoici native pentru hrană şi teritoriu (PNNL, 2003).

Metode de prevenire

Prin reducerea transportului apelor de balast, creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice asupra posibilelor efecte negative ale transportului momelior dintr-o locație în alta. În platformele industriale se pot folosi o serie de metode cum ar fi creșterea temperaturii apelor industriale, filtre și capcane sau substanțe chimice.

Eradicare și metode de control 

Are puține șanse de reușită însă se poate pune accent pe prevenirea unor viitoare dispersii.

Control mecanic

Pot fi eliminate de pe conducte prin utilizarea tampoanelor sub presiune (Minchin, 2008) sau utilizarea de cortine și capcane  pentru a preveni colonizarea scoicii aurii în canale, bazine etc.

Control biologic

Nu există metode biologice de control ale speciei.

Control chimic

Prin spălarea cu clor sau dioxid de clor la aproximativ 40°C şi prin privarea de oxigen (Minchin, 2008). Deși moluștele pot fi combătute cu ajutorul substanțelor chimice, utilizarea acestora nu se recomandă deoarece nu sunt destinate pentru combaterea unei singure specii, în plus pot afecta speciile native și habitatele acestora.

Photo credit

Sartori, André F.

http://emollusks.myspecies.info/sites/emollusks.myspecies.info/files/RV_ext_7.png

Bibliografie

Aguirre W., Poss S.G., (1999), Non-Indigenous Species in the Gulf of Mexico Ecosystem: Corbicula fluminea (Muller, 1774), Gulf States Marine Fisheries Commission (GSMFC);

Balcom N.C., (1994), Aquatic Immigrants of the Northeast, No.4: Asian Clam, Corbicula fluminea, Connecticut Sea Grant College Program;

Foster A.M., Fuller P., Benson A., Constamt S., Raikow D., Larson J., Fusaro A., (2013), Corbicula fluminea, USGS Nonindigenous Aqautic Species Database, Gainesville, Florida, http://nas.er.usgs.gov/queries/factsheet.aspx?speciesid=92 ;

Foster A.M., Fuller P., Benson A., (2000), Corbicula fluminea (Muller 1774), United States Geological Survey, Center for Aquatic Resource Studies;

Minchin D., (2008), DAISIE – Corbicula fluminea, Delivering Alien Invasive Species Inventories for Europe, http://www.europe-aliens.org/pdf/Corbicula_fluminea.pdf ;

PNNL, (2003), Pacific Northwest National Laboratory, The Asian Clam, Corbicula fluminea, Richland, Washington, PNNL Ecology Group;