Știr porcesc

Nume științific: Amaranthus retroflexus L.

Descriere

Plantă erbacee anuală, originară din America de Nord. Se găseşte pe o mare varietate de tipuri şi texturi de sol. Se dezvoltă foarte bine pe solurile fertile. Tolerează un pH cuprins între 4.2-9.1 (Feltner, 1970). Este comună pe terenurile cultivate, grădini,locuri de depozitare a deşeurilor, pe marginea drumurilor, malurile râurilor dar şi alte habitate deschise unde predomină buruienile anuale.

Tulpină

Dreaptă, înaltă (200 cm), puțin pufoasă, de culoare verde, uneori roșcată. la bază cu frunze puţine, iar la partea superioară cu frunze dese acoperite cu perişori.

Frunze

Frunzele rombic-ovate sunt dispuse opus, lung peţiolate au până la 10 cm lungime, cu marginile puțin ondulate, au nervuri proeminente pe partea dorsală.

Flori

Mici, numeroase, grupate în spice mici, dese și aspre de culoare verde pal.

Perioada de înflorire

Iulie – septembrie

Fruct

Mici, unisexuate, ovale, plate și crestate pe margini, de culoare neagru sau roșu-maroniu sunt repartizate în spice cilindrice.

Înmulțire

Numai prin seminţe. Plantele viguroase pot produce până la 230.000 – 500.000 de seminţe (Stevens, 1957). Producţia de seminţe scade în momentul în care lumina este limitată (MacLachlan et al., 1995), existând studii recente care demonstrează că germinarea este stimulată de lumină şi temperaturi ridicate (Gallagher şi Cardina, 1997; Oryokot et al., 1997). Seminţele sunt dispersate de vânt, animale sau maşini agricole.

Impact

Este o buruiană agresivă şi competitivă pentru o varietate de culturi. Cauzează pierderi substanţiale pentru culturile de soia, porumb, sfeclă de zahăr şi multe culturi de legume (Weaver şi MacWilliams, 1980). Este listată ca fiind o reală problemă în multe ţări (Holm et al., 1997).

Invadează culturile agricole. Polenul ei poate cauza reacții alergice la oameni. Provoacă intoxicații animalelor domestice deoarece planta acumulează cantități mari de nitrați.

Control mecanic

Prin prășire în stadiile timpurii de dezvoltare. Dificil de combătut prin prășire deoarece are capacitate de regenerare rapidă, producând numeroși lăstari.

Control biologic

Cu agenți patogeni fungici sau cu ajutorul gândacului Disonycha glabrata, metodă mai puțin eficientă.

Control chimic

Poate fi controlată cu majoritatea erbicidelor care inhibă fotosinteza precum: atrazin, simazin, metribuzin, linuron şi bromoxinil. Cele mai multe erbicide folosite pentru controlul buruienilor cu frunze late pot fi utilizate: acifluorfen, fomesafen şi pendimetalin (Weaver şi McWilliams, 1980; Bauer et al., 1995; Carey şi Kells, 1995; Mamarot şi Rodriguez, 1997).

Foto credit

www.erbe.altervista.org/images/amaranthus_retroflexus_B.jpg

Bibliografie

Bauer T.A., Renner K.A., Penner D., (1995), Response of selected weed species to postemergence imazethapyr and bentazon, Weed Technology, 9(2): 236-242;

Burki H.M., Schroeder D., Lawrie J., Cagan L.,Vrablova M., El-Aydam M., Szentkiralyi F., Ghorbani R., Juttersonke B., Ammon H.U., (1997), Biological control of pigweeds (Amaranthus retroflexus L., A.powellii S.Watson and A.bouchonii Thell.) with phytophagous insects, fungal pathogens and crop management, Integrated Pest Management Reviews, 2(2):51-59;

Carey J.B., Kells J.J., (1995), Timing of total postemergence herbicide applications to maximize weed control and corn (Zea mays) yield, Weed Technology, 9(2):356-361;

Feltner K.C., (1970), The ten worst weeds of field crops.5.Pigweed, Crops ans Soils, 23:13-14;

Gallagher R.S., Cardina J., (1997), Soil water thresholds for photoinduction of redroot pigweed germination, Weed Science,  45(3): 414-418;

Holm L.G., Doll J., Holm E.,Pancho J.V., Herberger J.P., (1997), World Weeds: Natural Histories and Distribution, New York, USA: John Wiley & Sons Inc.;

Mamarot J., Rodriguez A., (1997), Sensibilite des Mauvaises Herbes aux Herbicides, 4th edition, Paris, France, Association de Coordination Technique Agricole;

McLachan S.M., Murphy S.D., Tollenaar M., Weise S.F., Swanton C.J., (1995), Light limitation of reproduction and variation in the allometric relationship between reproductive and vegetative biomass in Amaranthus retroflexus (redroot pigweed), Journal of Applied Ecology, 32(1): 157-165;

Oryokot J.O.E., Murphy S.D., Thomas A.G., Swanton C.J., (1997), Temperature-and moisture- dependent models of seed germination and shoot elongation in green and redroot pigweed (Amaranthus powellii, A.retroflexus), Weed Science, 45(4): 488-496;

Stevens O., (1957), Weights of seeds and numbers per plant, Weeds, 5: 46-55;

Weaver S.E., McWilliams E.L., (1980), The biology of Canadian weeds.44.Amaranthus retroflexus L., A.powellii S.Wats. and A.hybridus L., Canadian Journal of Plant Science, 60(4): 1215-1234;