Zămoșiță

Nume științific: Hibiscus trionum L. 

Descriere

Plantă erbacee anuală, a cârei origine este necunoscută. Este larg răspândită în regiunile tropicale, subtropicale dar şi în regiunile temperate din Europa şi America de Nord. Este iubitoare de căldură, cu rădăcina pivotantă adâncă, rezistentă la secetă. Întâlnită pe solurile nude, umede, perturbate, în grădini, culturi de legume, culturi irigate, pepeniere, livezi, pe marginea drumurilor.

Tulpină

Dreaptă, cu înălţime între 40-70 cm, puternic ramificată încă de la bază, are culoarea verde spre maro sau indigo, striată, acoperită cu perișori fini. Ramurile bazale sunt mai lungi.

Frunze

Alternante, pețiolate, adânc divizate sau trifoliate. Frunzele inferioare sunt ovale până la adânc lobate, iar frunzele superioare sunt palmate.

Flori

Au între 2,5 – 4 cm diametru, sunt solitare, amplasate în axila frunzelor superioare, de culoare albă, crem, roz sau galbenă cu interiorul violet; înfloreşte vara. Staminele sunt de culoare purpurie, concrescute, florile durează o zi fiecare.

Perioada de înflorire

Iunie – septembrie

Fruct

Este oval, țepos și se dezvoltă în interiorul sepalelor. La maturitate se usucă și se separă în cinci pentru a elibera numeroase semințe aspre, ovale, maro închis spre negru.

Înmulțire

Prin semințe.

Impact

Invadează culturile agricole (Chandler, 1977), care vor avea productivitate redusă. Polenul ei poate cauza reacții alergice la oameni. Provoacă intoxicații animalelor domestice deoarece planta acumulează cantități mari de nitrați. Este gazdă alternativă pentru anumiţi agenţi patogeni fungici Glomerella cingulata (Mortensen, 1988) sau Giberella baccata (Walker, 1981).

Control mecanic

Prin prășirea plantelor.

Control biologic

Nu există agenți aprobați.

Control chimic

Folosirea de erbicide diverse precum: bifenox, trifluralin, prometryn+fenuron (Kondar şi Szabo, 1986), bentazona, acifluorfen, fomesafen (Popescu et al., 1983), prometryne, monolinuron, metobromuron, metribuzin (Kurkova, 1980), etc.

Foto credit

A. Mrkvicka

http://flora.nhm-wien.ac.at/Seiten-Arten/Hibiscus-trionum.htm

Bibliografie

Chandler J.M., (1977), Competition of spurred anoda, valetleaf, prickly sida and venice mallow in cotton, Weed Science, 25(2): 151-158;

Kondar L., Szabo M., (1986), Weed control in sunflowers, Novenyvedelem, 22(3): 126-129;

Kurkova Z.I., (1980), Effect of chemical and mechanical treatment of soil on yield and quality of potatoes in Alma-Ata region, Nauchnye osnovy vozdelyvaniya kartofelva v Kazakhstane, 124-139;

Mortensen K., (1988), The potential of an endemic fungus, Colletotrichum gloeosporioides, for biological control of round-leaved mallow (Malva pusilla) and velvetleaf (Abutilon theophrasti), Weed Science, 36(4): 473-478;

Popescu A., Sarpe N., Tomoroga P., Popa F., Dinu C., Penescu A., (1983), Efficiency of herbicides in controlling Solanum nigrum, Abutilon theophrasti and other dicotyledonous weeds in soyabeans crops, Probleme de Agrofitotehnie Teoretica şi Aplicată, 5(4): 381-393;

Walker H.L., (1981), Fusarium lateritium: a pathogen of spurred anoda (Anoda cristata), prickly sida (Sida spinosa) and velvetleaf (Abutilon theophrasti), Weed Science, 29(6): 629-631;